DISPĂRE'A, disp'ar, vb. II. Intranz. 1. A se face nevăzut, a iesi din câmpul vizual, a nu mai putea fi văzut (desi continuă să existe), a pieri (dinaintea ochilor). ♦ A se pierde fără urmă, a nu mai putea fi găsit. 2. A înceta să mai existe; a se stinge, a pieri. ♦ (Despre fiinţe) A muri. [Var.: disp'are vb. III] - Din fr. disparaître (după părea).
Sursă : DEX'98 (52205)  - LauraGellner

A dispărea ≠ a (se) ivi, a supravieţui, a se naste, a arăta, a se isca, a (se) arăta
Sursă : Antonime (68783)  - siveco

DISPĂRE'A vb. 1. a pieri, (fig.) a o sterge, (fam. fig.) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza. (Răufăcătorul a ~ fără urmă.) 2. a se pierde, a pieri, (reg.) a se prăpădi, (fig.) a se mistui, a se scufunda. (A ~ în noapte.) 3. a fugi, (pop.) a lipsi, (fig.) a o sterge. (~ din faţa mea!) 4. v. muri. 5. v. apune. 6. v. risipi. 7. v. înceta. 8. v. înceta. 9. a se stinge. (Zâmbetul i-a ~.) 10. v. pieri.
Sursă : Sinonime (181980)  - siveco

dispăre'a vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. disp'ar, 1 pl. dispăr'em; conj. prez. 3 sg. si pl. disp'ară; part. dispăr'ut
Sursă : DOR (241195)  - siveco

A DISPĂRE'A disp'ar intranz. 1) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a pieri. 2) A se pierde fără urmă. 3) fig. (despre fiinţe) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viaţă; a se sfârsi; a muri; a deceda; a răposa; a sucomba. /<fr. disparaître
Sursă : NODEX (332406)  - siveco